
Am avut parte azi de un concurs acceptabil, de o victorie si de un concert al trupei Ecou, deci o zi plina. Din pacate am fost singura fata la categoria mea, clasele IX-XII, dar si asa am iesit castigatoare pe total, din vreo 30 si ceva de participanti :D. Spun din pacate, fiindca azi am asistat la inca o dovada ca ne aflam intr-o cadere libera spre un sfarsit nu foarte fericit. Acum 10 ani si ceva ,cand am inceput eu sa concurez la Sugas Bai, erau concursuri chiar si cu 120 de participanti ( de la gradinita pana la peste 45 de ani), azi cu chiu cu vai s-au adunat 30 si ceva de participanti. Anul trecut la categoria mea am fost trei fete, anul acesta am ramas singura, trist dar adevarat. Alte categorii insa au ramas fara nici un participant. Vina o poarta poate grijile de zi cu zi, poate dezinteresul, intr-un fel si nivelul inalt, de performanta, pe care de cativa ani il impunem eu, impreuna cu inca cativa copii, echipa de la CS Alpin Sf.Gheorghe afiliata la federatia romana de schi biatlon ( singurul club de acest fel din judet). Acest 'abandon' al schiului nu se intampla numai la nivelul judetului nostru ci si in campionatul national de schi alpin, care este alcatuit in mare parte din participanti de la scoli sportive, puternic lovite de taierile de fonduri. Astfel, se pierd copii foarte talentati, sanse de glorie ale Romaniei, descurajati de simpla strangere de mana pe care o primeste un campion national. Unii ar zice ca e si aia ceva, este, dar cand te gandesti ca o pereche de schiuri de anul acesta fara de care nici nu poti sa te bati la vreun loc pe podium costa injur de 3000 de RON ( iti trebuie cel putin doua perechi) sau ca 20 de urcari cu teleschiul la Predeal, pentru cei care au trecut de 12 ani, costa 75 de RON, 20 de urcari pe care le faci la performanta injur de o ora cel mult, 7 zile din 7, fara o sustinere puternica din partea parintilor nu-ti mai arde de nimic. Ramane logic intrebarea atunci de ce mai face cineva sportul acesta, eu pot raspunde din punctul meu de vedere: eu fac pentru ca sper ca poate se va schimba ceva inainte sa ma las, fac pentru ca sper ca voi putea da un exemplu celor din jurul meu, fac pentru ca cred ca daca reusesti in acest sport poti sa o duci regeste ( cum zice antrenorul meu, tata). Cum regeste? fiindca sunt tari care apreciaza efortul depus de sportivi, de exemplu azi am vazut un concurs de schi alpin tinut la marginea Munchen-ului, in Germania, cu un public mai mult de cat imens, un concurs la nivel de show. Locul intai s-a ales cu o masina de vreo 60 000 de euro si cu 40 000 de franci elvetieni. Fac pentru ca e o experienta de viata, o altfel de sansa, ceva mai interesanta de cat o noapte in club. Altii poate fac din alte motive, eu am numai atatea si sper sa mai adun cateva. In final, ramane speranta ca vor ramane oameni, catusi de putin, care sa ofere sanse acestei tari, care sa-i aduca glorie, care cu o pasiune imensa sa formeze generatii carora le va pasa ce va fi maine. Larecitire!